Toate definitiile

DESCOLĂCÍ, descolăcesc, vb. IV. Refl. A se desface din încolăcire. – Des¹- + [în]colăci.

DESCOLĂCÍ vb. (pop.) a (se) descolătăci.

A (se) descolăci ≠ a (se) încolăci

A se descolăci ≠ a se încolăci

descolăcí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. descolăcésc, imperf. 3 sg. descolăceá; conj. prez. 3 să descolăceáscă