Toate definitiile

DEZGOLÍ, dezgolésc, vb. IV. Tranz. și refl. A lăsa sau a rămâne gol, a(-și) descoperi trupul sau o parte a lui; a (se) dezbrăca, a (se) despuia. – Dez- + goli.

DEZGOLÍ vb. v. dezbrăca.

A (se) dezgoli ≠ a (se) înveli

dezgolésc v. tr. (amestec din golesc, dezgovesc și dezvălesc). Dezvălesc, descoper: cu peptu dezgolit (saŭ, maĭ simplu și maĭ frumos, cu peptu gol).

dezgolí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezgolésc, imperf. 3 sg. dezgoleá; conj. prez. 3 să dezgoleáscă