Toate definitiile

FÁRBĂ, fărburi, s. f. (Reg.) Vopsea; culoare. – Din germ. Farbe.

FÁRBĂ s. v. culoare, vopsea.

fárbă (fárbe), s. f. – Culoare. Germ. Farbe. Trans., sec. XVII; cf. sb., cr. farba.

FÁRBĂ, farbe, s. f. (Reg.) Culoare, vopsea. – Germ. Farbe.

fárbă f., pl. e (germ. farbe, a. î.). Ban. Trans. Coloare [!]. Văpsea [!]. Mold. Munt. (rut. fárba). Un fel de cretă cu care se albesc curelele și care se întrebuința în armată pînă pe la 1896, cînd s´aŭ suprimat aceste curele și s´aŭ înlocuit cu curele „blanc”.