Toate definitiile

FLAGELÁȚIE, flagelații, s. f. Flagelare. – Din lat. flagellatio, fr. flagellation.

FLAGELÁŢIE s. v. flagelare.

FLAGELÁȚIE s.f. Flagelare. [Gen. -iei, var. flagelațiune s.f. / cf. lat. flagellatio, fr. flagellation].

FLAGELÁȚIE s. f. 1. flagelare. 2. flagelantism. 3. masaj prin loviri scurte cu degetele sau cu palete. (< fr. flagellation, lat. flagellatio)

*flagelațiúne f. (lat. flagellátio, -ónis). Bicĭuire. Pedeapsă pe care șĭ-o aplicaŭ o sectă de nebunĭ fanaticĭ care se bicĭuĭaŭ în public în sec. XIII și XIV. Fig. Mustrare aspră. – Și -áție și -áre

flageláție (-ți-e) s. f., art. flageláția (-ți-a), g.-d. art. flageláției; pl. flageláții, art. flageláțiile (-ți-i-)