Toate definitiile

FLEÁȘCĂ s. f. 1. Materie moale și apătoasă, fără consistență; fleșcăială. ♦ Fig. Om moale, lipsit de energie, molâu. 2. (Pop.) Palmă, lovitură dată cu palma. – Cf. fleașc.

FLEÁŞCĂ s. v. lapoviţă.

*fleáșcă f., pl. ca ceașcă (d. fleașca-fleașca. V. bleașcă, buleandră). Fam. Palmă aplicată cu zgomot, leapșă. Lucru moale, fleșcăit, flaccid.

fleáșca-fleáșca (ea dift.) interj. care arată huĭetu pe care-l facĭ cînd mergĭ pin [!] noroĭ orĭ pin apă. – Și bleașca-bleașca.

fleáșcă s. f.

fleáșca-fleáșca (ea dift.) interj. care arată huĭetu pe care-l facĭ cînd mergĭ pin [!] noroĭ orĭ pin apă. – Și bleașca-bleașca.

bleașca-bleáșca V. fleașca-fleașca.