Toate definitiile

GURALÍV, -Ă, guralivi, -e, adj., s. m. și f. (Om) care vorbește mult, întruna; limbut, vorbăreț. [Var.: (reg.) guralíu, -íe adj.] – Din bg. govorliv (după gură).

GURALÍV s., adj. v. flecar.

Guraliv ≠ morocănos, mut, taciturn, tăcut, închis

guralív, -ă adj. (d. gură cu suf. slav -liv, ca în bg. govorliv, vsl. govorĭlivŭ, id.). Limbut, vorbăreț, care vorbește mult. V. flecar.

guralív adj. m., s. m., pl. guralívi; adj. f., s. f. guralívă, pl. guralíve