Toate definitiile

GÂGÂÍT, gâgâituri, s. n. Faptul de a gâgâi; strigăt caracteristic scos de gâște (și de rațe); gâgâitură, gâgâire. – V. gâgâi.

GÂGÂÍT s. gâgâire, gâgâitură. (~ gâştelor.)

gîgîít, -ă adj. Care gîgîĭe, gîngav, gîngăvit.

gâgâít s. n., pl. gâgâíturi