Toate definitiile

GÂLCEVÍ, gâlcevesc, vb. IV. Refl. recipr. (Pop.) A se certa, a se ciorovăi. – Din gâlceavă.

GÂLCEVÍ vb. v. certa, învrăjbi, supăra.

gîlcevésc (mă) v. refl. Mă cert zgomotos.

!gâlceví (a se ~) (înv., pop.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se gâlcevéște, imperf. 3 sg. se gâlceveá; conj. prez. 3 să se gâlceveáscă