Toate definitiile

urdu-beleá adv. (d. turc. urdu, tabără, și bela, belea, adică „belea care tabărăște. V. urdie și belea). Munt. Fam. Ca o belea, din senin, pe neașteptate, cu tărăboĭ: acest om a căzut curat urdu-belea pe capu meŭ. – Și hurduz-belea și hurduz-burduz (Mold.).