Toate definitiile

IMAGINÁȚIE, imaginații, s. f. Capacitate omenească de a crea noi reprezentări sau idei pe baza percepțiilor, reprezentărilor sau ideilor acumulate anterior; p. ext. reprezentare produsă de această facultate; închipuire, fantezie. [Var.: (rar) imaginațiúne s. f.] – Din fr. imagination, lat. imaginatio, -onis.

IMAGINÁŢIE s. 1. fantezie, inventivitate, invenţie, închipuire. (Are o ~ bogată.) 2. v. închipuire. 3. v. fantezie.

IMAGINÁȚIE s.f. Capacitatea omenească de a transforma reprezentările care reflectă realitatea existentă și de a crea pe această bază noi reprezentări; invenție. ♦ Închipuire, fantezie. [Gen. -iei, var. imaginațiune s.f. / cf. fr. imagination, lat. imaginatio].

IMAGINÁȚIE s. f. capacitatea de a transforma reprezentările ce reflectă realitatea existentă și de a crea pe această bază noi reprezentări; invenție. ◊ închipuire, fantezie. (< fr. imagination, lat. imaginatio)

*imaginațiúne f. (lat. imaginátio, -ónis). Fantazie [!], facultatea de a imagina, de a inventa, de a crea, de a concepe: a avea o imaginațiune vie. Fig. Opiniune nefundată, închipuire: e o pură imaginațiune. – Și -áție.

imagináție (-ți-e) s. f., art. imagináția (-ți-a), g.-d. art. imagináției; pl. imagináții, art. imagináțiile (-ți-i-)