Toate definitiile
INDRUȘAÍM, indrușaimi, s. m. 1. Plantă agățătoare decorativă din familia leguminoaselor, cu flori roșii, violete sau albe; sângele-voinicului (Lathyrus odoratus). 2. (Reg.) Mușcată. [Var.: indrișaím s. m.] – Din tc. itirșahi, itrișahi.
INDRUŞÁIM s. v. sângele-voinicului.
INDRUŞÁIM s. v. muşcată.
indrușaím m. (turc. ' ytri-Šahi, d. ar. ' ytyr, esență, și pers. Šahi, regal). O plantă leguminoasă papilionacee agățătoare originară din India și cultivată și la noĭ din cauza florilor eĭ frumoase și parfumate, numită și sîngele voĭniculuĭ (lathyrus odorátus). Munt. Mușcat. – Și indrișain și endrișaim.
mușcát (est) m. și mușcátă (vest) f., pl. e (rus. muškat, fructu unuĭ copac mirositor; germ. muskat, fr. muscat, moscat). Indrușaim, o plantă geraniacee cu tulpina scurtă și cărnoasă, cu frunze rătunde [!] catifelate, cu florĭ de ordinar roșiĭ așezate în umbele micĭ, originară din sudu Africiĭ (pelargónium odoratissimum [béllulum și róseum]). Mușcatu draculuĭ. V. ruĭen.