![]() Caută
Traducere
|
Toate definitiileINTOXICÁȚIE, intoxicații, s. f. Rezultat al introducerii sau acumulării în organism a unor substanțe toxice; starea celui ce s-a intoxicat; otrăvire. [Var.: (rar) intoxicațiúne s. f.] – Din fr. intoxication. INTOXICÁŢIE s. intoxicare, otrăvire, otrăvit. INTOXICÁȚIE s.f. Otrăvire a organismului cu substanțe toxice; intoxicare. [Gen. -iei, var. intoxicațiune s.f. / cf. fr. intoxication]. INTOXICÁȚIE s. f. otrăvire a organismului cu substanțe toxice. (< fr. intoxication) *intoxicațiúne f. (d. intoxic). Acțiunea de a intoxica: asfixia pin [!] acid carbonic e o intoxicațiune. – Și -áție și -áre. intoxicáție (-ți-e) s. f., art. intoxicáția (-ți-a), g.-d. art. intoxicáției; pl. intoxicáții, art. intoxicáțiile (-ți-i-) |