Toate definitiile

INUTILITÁTE s. f. Lipsă de utilitate; neutilitate, zădărnicie. – Din fr. inutilité, lat. inutilitas, -atis.

INUTILITÁTE s. 1. v. zădărnicie. 2. v. deşertăciune. 3. deşertăciune, nimic, nimicnicie, zădărnicie, (înv.) mişelie, nimicie. (Psalmistul afirmă că totul e ~.) 4. (livr.) redundanţă. (~ unor cuvinte din text.)

Inutilitate ≠ utilitate

INUTILITÁTE s.f. Zădărnicie; netrebuință. [Cf. lat. inutilitas, fr. inutilité].

INUTILITÁTE s. f. zădărnicie; netrebuință. (< fr. inutilité, lat. inutilitas)

INUTILITÁTE, inutilități s. f. Însușirea de a fi inutil; zădărnicie. – Fr. inutilité, (lat. lit. inutilitas, -atis).

*inutilitáte f. (lat. in-utílitas, -átis). Lipsă de utilitate. Pl. Lucrurĭ inutile: cîte inutilitățĭ îs în casele unora!

!inutilitáte (i-nu-/in-u-) s. f., g-d. art. inutilitắții