Toate definitiile
IZOMER ÓPTIC s. v. antipod optic.
IZOMÉR, -Ă, izomeri, -e, adj., s. m. (Substanță, combinație, nucleu atomic) care prezintă izomerie. – Din fr. isomère.
IZOMÉR, -Ă adj., s.m. (Substanță) care prezintă izomerie. [Var. isomer, -ă adj., s.m. / < fr. isomère, cf. gr. isos – egal, meros – parte].
IZOMÉR, -Ă adj., s. m. (substanță, organ vegetal) care prezintă izomerie. (< fr. isomère)
*isomér, -ă adj. (vgr. isomerés, d. isos, egal, și méros, parte). Chim. Compus din atomĭ asemenea și în acelașĭ număr. Corpurĭ isomere, acelea care, deși-s compuse din aceleașĭ elemente, aŭ totușĭ proprietățĭ diferite, de sigur [!] fiind-că aceste elemente îs așezate diferit. – Și izo- (după fr.).
*izomér, izomórf, izopód, izoscél, izotér, izotérm, V. iso-.
izomér1 adj. m., pl. izoméri; f. izoméră, pl. izomére
izomér2 s. m., pl. izoméri