Toate definitiile

KÁRLING, karlinguri, s. n. (Geol.) Creastă de munte stâncoasă, ascuțită; custură (2). – Din germ. Karling.

KÁRLING s. v. custură.

KÁRLING s.n. (Geol.) Horn. [< germ. Karling, cf. fr., engl. karling].

KÁRLING, kárlinguri s.n. Creastă de munte stâncoasă, crenelată și ascuțită, specifică morfologiei glaciare. (cf. germ. Karling, fr., engl. karling) [def. MDN]

KÁRLING s. n. creastă de munte stâncoasă, crenelată și ascuțită, specifică morfologiei glaciare. (< germ. Karling, fr., engl. karling)

!kárling s. n., pl. kárlinguri