Toate definitiile

MESEÁN, -Ă, meseni, -e, s. m. și f. Persoană care participă la un ospăț, la o masă¹, la un banchet; comesean, conviv. – Masă¹ + suf. -ean.

MESEÁN s. (pop.) meselnic, (reg.) mesaş. (~ la un praznic.)

*meseán, -că s., pl. enĭ, ence (d. masă, mese). Persoană care ĭa parte la masă (la prînz, la cină). – Și comesean.

meseán s. m., pl. meséni