Toate definitiile

NARATÍV, -Ă, narativi, -e, adj. Care aparține narațiunii, privitor la narațiune, specific narațiunii. – Din fr. narratif.

NARATÍV adj. v. epic.

NARATÍV, -Ă adj. De narațiune, cu caracter de narațiune, propriu narațiunii. [Cf. lat. narrativus, fr. narratif].

NARATÍV, -Ă adj. cu caracter de narațiune. (< fr. narratif)

* naratív, -ă adj. (lat. narrativus). Care ține de narațiune: genu narativ.

naratív adj. m., pl. naratívi; f. naratívă, pl. naratíve