Toate definitiile

NELEGIUÍRE, nelegiuiri, s. f. Faptă care contravine legilor juridice sau preceptelor morale; fărădelege, infamie, crimă. – Din nelegiuit.

NELEGIUÍRE s. v. ticăloşie.

nelegĭuíre f. Impietate, sacrilegiŭ. Crimă.

nelegiuíre s. f., g.-d. art. nelegiuírii; pl. nelegiuíri