Toate definitiile

NĂSÍLNIC, -Ă, năsilnici, -ce, adj. (Înv. și reg.) 1. Violent, brutal; rău, aspru, neîndurător. 2. Nemulțumit, cârcotaș, mofturos, îndărătnic. [Var.: năsấlnic, -ă adj.] – Din sl. nasilĩnŭ.

NĂSÍLNIC adj., adv. v. aprig, aspru, barbar, brutal, câinos, crâncen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, inuman, necruţător, neiertător, neîmblânzit, neînduplecat, neîndurat, neîndurător, nemilos, neomenos, neuman, rău, sălbatic, sângeros, violent.

năsílnic și (pop.) -î́lnic, -ă adj. (vsl. na-sĭlinŭ, sîrb. nasilin, -ina, silnic, rus. nasilinyĭ, violent, vehement, nasilĭnik, cel ce ĭa cu forța. V. silnic). Est. Violent, vehement, silnic: vînt năsilnic. Adv. În mod năsilnic: vîntul bătea năsilnic.

năsílnic (înv., reg.) adj. m., pl. năsílnici; f. năsílnică, pl. năsílnice