Toate definitiile

OXALAT ACID DE POTÁSIU s. (pop.) sare de măcriş.

POTÁSIU s. n. 1. Element chimic din grupa metalelor alcaline, cu luciu metalic, alb-argintiu, asemănător cu sodiul, foarte reactiv, care se găsește în natură numai sub formă de combinații; kaliu. 2. (În sintagma) Azotat de potasiu = sare de potasiu a acidului azotic; (pop.) silitră. – Din fr. potassium.

POTÁSIU s. (CHIM.) kaliu.

POTÁSIU s.n. Metal alcalin de culoare albă-argintie, cu puternice proprietăți radioactive; kaliu. [Pron. -siu. / < fr. potassium].

POTÁSIU s. n. metal alcalin alb-argintiu, cu puternice proprietăți radioactive; kaliu. (< fr. potassium)

*potásiŭ n. Chim. (d. potasă; lat. științific potássium). Un metal monovalent extras din potasă. – Ca și sodiu, a fost obținut de Davy la 1807. E solid, alb, moale și maleabil. Supt [!] 0° e dur și sfărămicĭos. Se topește la 62°, 5, are o greutate atomică de 39 și se oxidează foarte ușor. – Se numea și caliŭ.

potásiu (element chimic) [siu pron. siu] s. n., art. potásiul; simb. K