Toate definitiile

SATURATÓR, saturatoare, s. n. Aparat folosit pentru concentrarea unei soluții până la saturație. – Din fr. saturateur.

SATURATÓR s.n. Aparat care servește pentru concentrarea unei soluții până la saturație prin dizolvarea în ea a unei substanțe solide sau a unui gaz. [Cf. fr. saturateur].

SATURATÓR s.n. Aparat care servește pentru concentrarea unei soluții până la saturație prin dizolvarea în ea a unei substanțe solide sau a unui gaz. [Cf. fr. saturateur].

SATURATÓR s. n. aparat pentru concentrarea unei soluții până la saturație. (< fr. satureur)

saturatór s. n., pl. saturatoáre

SĂTURĂTÓR adj. v. consistent, hrănitor, nutritiv, săţios, suculent.