Toate definitiile
SILÚR, siluri, s. m. Numele a două plante erbacee cu tulpina verticală, dintre care una cu florile de culoare albastru-deschis cu linii violete și cu o pată galbenă la mijloc (Euphrasia stricta), iar cealaltă cu flori albe, cu linii violete și cu o pată galbenă la mijloc (Euphrasia rostkoviana). – Din germ. Silur.
SILÚR s. (BOT.; Euphrasia stricta şi rostkoviana) (reg.) buruieniţă, buruienuţă, dragostea-fetei, floare-de-ochi, mângâierea-apelor.
SILÚR1 s. m. plantă erbacee din familia scrofulariacee, cu frunze mici, dințate, și cu flori mici, palid-violacee, în inflorescențe terminale spiciforme. (< germ. Silur)
SILÚR2 s. m. pește de apă dulce din regiunile calde, care are șase mustăți în jurul gurii. (< fr. silure, lat. silurus)
silúr (-ri), s. m. – Plantă (Euphrasia stricta). Origine necunoscută.
*silúr m. (Pare să fie un cuv. literar. Lat sĭlúrus înseamnă „somn„, pește). O plantă scrofulariacee care crește pin pășunĭ și livezĭ (ephrásia [rostkoviana și stricia]).