Dictionar de sinonime
CUIBUŞÓR s. v. trânji.
CUIBUL-PĂMÂNTULUI s. v. trânji.
CUIŞOÁRE s. pl. v. cuişoriţă, garoafă, garoafă de câmp, garoafă sălbatică, garofiţă.
CUIŞOÁRE s. pl. (BOT.; Dianthus chinensis) (reg.) scaunul-lui-Dumnezeu.
CUIRASÁT s. (MAR.) navă de linie.
CUIRÁSĂ s. v. platoşă.
CÚINĂ s. v. bucătărie.
CUIŞÓR s. cuiuţ. (Un ~ de cizmărie.)
CUIUNGÍU s. v. aurar.
CUIŞORÍŢĂ s. (BOT.; Holosteum umbellatum) (reg.) cuişoare (pl.), ridichioară, rocoţel.
CUIŞORÍŢĂ s. v. răcovină.
CULÁNT adj. v. darnic.
CUIÚŢ s. v. cuişor.
CUJÉICĂ s. v. furcă.
CÚJBĂ s. v. braţ, chingă, cocârlă, crivac, furcă, mână, stâlp.
CÚJBĂ s. (reg.) cocârlă, (Ban. şi Transilv.) cocaie. (De ~ se atârnă ceaunul deasupra focului.)
CÚLĂ s. v. boltă, cupolă, hrubă, subterană, tezaur, vistierie.
CULBECEÁSĂ s. (BOT.; Medicago falcata) (reg.) ghizdei, lucernă, trifoi, trifoiaş-sălbatic.
CULÁNŢĂ s. v. dărnicie.
CULBUTÓR s. v. basculator.
CULBÉC s. v. gasteropod, gastropod, melc.
CULBECEÁSĂ s. v. papanaş.
CULCÁRE s. 1. culcat, întindere, lungire, trântire. (~ cuiva după-amiază.) 2. odihnă. (Mergeţi la ~.) 3. v. doborâre. 4. doborâre, tăvălire. (~ ierbii în picioare.) 5. v. aplecare.
CULCÁ vb. 1. a se întinde, a se lungi, a se trânti, (înv.) a se tinde. (S-a ~ puţin după-amiază.) 2. a (se) aşeza, a (se) aşterne, a (se) întinde, a (se) lungi, a (se) pune. (Se ~ la pământ.) 3. v. doborî. 4. a doborî, a tăvăli, (pop.) a pologi. (~ iarba în picioare.) 5. v. apleca.
CULCUDÚŞ s. v. goldan, renglot.
CULCÁ vb. v. apune, asfinţi, coborî, dispă-rea, pieri, pleca.
CULCÁT s. 1. v. culcare. 2. v. aplecare.
CULCÁT adj. 1. întins, lungit, tolănit, trântit, (reg.) răbunit, (Mold.) tologit. (Stă puţin ~ după-amiază.) 2. v. răsturnat. 3. doborât, tăvălit, (pop.) pologit. (Un lan de grâu ~.)
CULCÚŞ s. 1. v. vizuină. 2. v. adăpost. 3. v. pat.
CULEGÁR s. (TIPOGR.) culegău, vingalac, (rar) colţar, compozitor.