Dictionar de sinonime
NECRÓPOLĂ s. v. cavou, cimitir, criptă.
NECULTIVÁT adj., s. 1. adj. v. înţelenit. 2. adj. neexploatat, nelucrat, virgin. (Vaste terenuri ~ în Africa.) 3. adj. deşert, gol, pustiu, sălbatic, vid, (înv. şi reg.) săcret, (înv.) pustiicios, pustiit. (Un loc, un ţinut ~.) 4. adj., s. v. incult.
NECÚM conj. v. dar, darămite.
NECÚM adv. v. defel, deloc, nicicum, nici-decum.
NECUMPĂTÁT adj. v. nebunesc.
NECUNOSCĂTÓR adj., s. ignorant, neiniţiat, nepriceput, neştiutor, (fam.) ageamiu, (fig.) profan. (Este încă un ~ în materie.)
NECUMPĂNÍT adj. v. nebunesc.
NECUNOÁŞTERE s. neştiinţă. (~ unui lucru.)
NECUNOSCÚT adj. 1. v. neştiut. (Lucruri încă ~.) 2. ascuns, nedescoperit, neştiut, tainic. (Viaţa ~ a Deltei.) 3. v. anonim. 4. v. inexplorat. 5. străin. (Astăzi mi-eşti complet ~.) 6. obscur. (Un poet ~.)
NECUNOSCĂTÓR adj., s. v. bădăran, grosolan, mitocan, mârlan, mârlănoi, mocofan, mojic, necivilizat, nepoliticos, ordinar, ţărănoi, ţoapă, ţopârlan, vulgar.
NECÚNTEN adj., adv. v. continuu, necontenit, necurmat, neîncetat, neîntrerupt, permanent, veşnic.
NECÚNTEN adv. v. încontinuu, întruna, mereu, neobosit, neostenit, pururi.
NECÚNTEN adj. v. etern, nesfârşit, perpetuu.
NECUPRINZĂTÓR adj. mic, neîncăpător, nespaţios, strâmt. (Cameră ~.)
NECUPRÍNS adj., s. 1. adj. v. imens. 2. s. v. ne-mărginire.
NECURÁBIL adj. v. condamnat, incurabil, irecuperabil, malign, nerecuperabil, nevindecabil.
NECURÁT adj. v. ilegal, ilicit, incorect, necinstit, necorect, nelegal, neonest.
NECURÁT s. v. abjecţie, fărădelege, infamie, josnicie, mişelie, mârşăvie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticăloşie.
NECURÁT adj., s. art. 1. adj. v. impur. 2. adj. v. dubios. 3. adj. v. diabolic. 4. s. art. v. drac.
NECURĂŢÍE s. v. abjecţie, fărădelege, infamie, jeg, josnicie, mişelie, mârşăvie, murdărie, necurăţenie, nelegiuire, ne-mernicie, netrebnicie, ticăloşie.
NECURĂŢÉNIE s. v. apariţie, arătare, duh, fantasmă, fantomă, nălucă, nălucire, năzărire, spectru, spirit, stafie, strigoi, umbră, vedenie, viziune.
NECURĂŢÉNIE s. 1. v. murdărie. 2. v. gunoi.
NECURĂŢÍRE s. v. abjecţie, fărădelege, infamie, josnicie, mişelie, mârşăvie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticăloşie.
NECUVIÍNŢĂ s. 1. v. obrăznicie. 2. v. mitocănie. 3. v. obscenitate.
NECUVIINCIÓS adj. 1. v. obraznic. 2. v. obscen.
NECURMÁT adv. v. continuu, încontinuu, întotdeauna, întruna, mereu, neconte-nit, neîncetat, permanent, pururi, totdeauna, veşnic.
NECURMÁT adj., adv. 1. adj. v. continuu. 2. adv. v. continuu.
NEDEFINÍT adj. 1. confuz. 2. v. neclar. 3. confuz, echivoc, imprecis, indefinit, neclar, neprecis, obscur, (livr.) abscons. (O semnificaţie ~.) 4. v. ne-hotărât.
NEDECLARÁT adj. v. nemărturisit.
NEDECLINÁBIL adj. v. indeclinabil.