Dictionar de sinonime

VINDECĂTÓR adj. v. curativ.

VINDECEÁ s. (BOT.; Stachys officinalis) (reg.) creţişor, sovârvariţă, frunza-tăieturii, iarba-tăie-turii, iarbă-de-rană.

VINDECÚŢĂ s. v. usturoiţă.

VÍNDERE s. v. vânzare.

VINDERÉL s. v. vindereu, vânturel.

VINDERÉU s. (ORNIT.; Falco tinnunculus) vânturel, (reg.) marinică, şuşugaie, vetruşcă, vinderel, (prin Olt.) şurligaie.

VINDÍC s. v. invitat, musafir, oaspete.

VINDICATÍV adj. v. duşmănos, ranchiunos, răzbunător

VINERÍŢĂ s. (BOT.; Ajuga reptans) (livr.) lavrentină, (reg.) tămâiţă, vineţică.

VINERÍŢĂ s. v. suliman, tămâiţă.

VINERIŢĂGÁLBENĂ s. v. tămâiţă-de-câmp.

VÍNETE s. pl. v. petunie.

VINEŢEÁ s. (BOT.; Centaurea cyanus) albăstrea, albăstrică, albăstriţă, vineţică, (reg.) ghioc, zglăvoc, floarea-grâului, floarea-paiului.

VINEŢEÁLĂ s. v. vânătaie, (înv.) vânătare. (Are o ~ la ochi.)

VINEŢEÁLĂ s. v. albăstreală, ultramarin.

VINEŢÉLE s. pl. v. săpunele, scânteiuţă.

VINEŢÍ vb. v. albăstri.

VINEŢÍCĂ s. 1. v. albăstrea. 2. vineţică-cu-lapte (Lactarius volemus) = râşcov, (reg.) râşcoviţă, burete-dulce, (Mold.) râşcovel.

VINEŢÍCĂ s. v. hulubiţă, pâinişoară, suliman, vineriţă.

VINEŢÍE s. v. albastru, albăstrime, azur, claritate, limpezime, senin, seninătate.

VINEŢÍT adj. v. învineţit, vânăt.

VINEŢÍU adj. (prin Transilv.) sedereş. (De culoare ~.)

VINGALÁC s. v. culegar.

VINICÉR s. v. noiembrie, septembrie.

VINIFICÁRE s. vinificaţie. (Proces de ~.)

VINIFICÁŢIE s. v. vinificare.

VINILBENZÉN s. v. stiren.

VINIŞÓR s. vinuleţ, vinuţ. (Un ~ de Drăgăşani.)

VÍNO interj. hai!, haide!, (înv.) ni! (Vino încoace!)

VINONCOÁ s. v. sex-appeal.