Dictionar de sinonime
SCÁNZIE s. v. scandare.
SCÁPĂT s. v. apus, asfinţire, asfinţit, clină, coastă, coborâş, costişă, muchie, pantă, povârniş, pripor, repeziş, scoborâş, ver-sant, vest.
SCÁPULĂ s. v. omoplat.
SCARANDÍV adj. v. delicat, dificil, fin, gingaş, graţios, mofturos, năzuros, suav.
SCÁPĂR s. v. scăpărare.
SCAPÉT s. (pop.) scopit. (Secta ~ţilor.)
SCAPEŢÍ vb. v. castra, jugăni, scopi, steriliza.
SCAPOLÍT s. (MIN.) wernerit.
SCARAÓŢCHI s. v. aghiuţă, demon, diavol, drac, încornoratul, naiba, necuratul, satană, tartor.
SCARAOŢCHI s. v. satana.
SCARIFICÁ vb. (MED.) (înv.) a hărăxi. (A ~ pielea.)
SCÁRĂ s. v. căţel, ceatlău, conţinut, cordenci, cruce, crucea dinainte, cuprins, glosar, lambă, năsălie, sumar, tablă de materii, vătrai.
SCÁRĂ s. 1. (înv.) scală. (Se suie pe ~.) 2. v. treaptă. 3. peron. (Trăsura a tras la ~.) 4. (TEHN.) scară rulantă = escalator. 5. (TEHN.) (reg.) scaun, ursoaie. (~ la coşul morii.) 6. scală. (~ unui aparat de radio.) 7. (MUZ.) (înv.) scală. 8. ierarhie, nivel, rang, stare, strat, treaptă. (~ socială.) 9. (BOT.) scara-doamnei (Polemonium coeruleum) = scăricea, scara-domnului; scara-domnului (Polemonium coeruleum) = scăricea, scara-doamnei.
SCARÉU s. (MAR.) tacoz.
SCARIFICÁRE s. (MED.) scarificaţie. (~ pielii.)
SCARIFICÁŢIE s. v. scarificare.
SCARLATÍNĂ s. (MED.) (reg.) anghină, bubat, bube (pl.), cochinadă, cochinar, coracă, fapt, foc, focărie, mârceav, mohorâciune, purpur, roşior, vărsat, zapor.
SCARMÓS s. v. strapazan, ujbă.
SCÁRPĂ s. v. condur, papuc.
SCATÍU s. v. cinteză, gardian, inăriţă-verde, presură, sergent.
SCATÍU s. (ORNIT.; Carduelis spinus) (reg.) cintezoi, ciz, oiţă, pasăre-galbenă, poala-Sfintei-Mării, (prin Olt.) scaiete.
SCATOFÁG adj., s. (MED.) coprofag.
SCATOFAGÍE s. (MED.) coprofagie.
SCATOÁLCĂ s. v. bătaie, palmă, pumn, retevei, scurtătură.
SCAUN DE ÎNSPIŢÁT s. v. cobilă.
SCATÓM s. v. fecalom.
SCÁUN s. 1. (prin Ban.) scamnie. (S-a aşezat pe ~.) 2. (TEHN.) scăunoaie. (~ al dulgherului.) 3. (TEHN.) cal. (~ la scăunoaie.) 4. (TEHN.) scaun de cioplit = bedreag, butuc. (~ al rotarului.) 5. (TEHN.) butuc, pat, picior, strat, talpă, (reg.) pitrucă, stârciog. (~ la sucală, la vârtelniţă.) 6. (TEHN.) bătător, strat, trup. (~ la meliţă.) 7. butuc, trunchi. (~ de măcelărie.) 8. (MUZ.) căluş, scăunaş, scăunel. (~ la un instrument cu coarde.)
SCÁUN s. v. abator, capitală, căţel, cocleţ, consiliu, cordenci, defecare, defecaţie, divan, domnie, excrement, fecale, ieşire, judecătorie, măcelărie, năsălie, oplean, patru, pod, posadă, purgaţie, scară, schimbătoare, sfat, tribunal, tron.
SCĂCÍ vb. v. călca, netezi.
SCAUNUL-PÓPII s. v. arşinic.