![]() Caută
Traducere
|
Dictionar de sinonimeBIOGÁZ s. (CHIM.) biometan. BIOGRAFÍE s. viaţă. (~ lui Macedonski.) BIOCHIMÍE s. chimie biologică. BIOCORÍE s. (BIOL.) microcenoză. (~ este o parte a biocenozei.) BIODÉRMĂ s. (BIOL.) perifiton. (~ de alge.) BIOCATALIZATÓR s. v. enzimă. BINTĂTUÍ vb. v. condamna, osândi, pedepsi. BINIŞÓR adv. agale, alene, domol, încet, încetinel, încetişor, lin, liniştit, uşurel, (pop. şi fam.) iavaş, (pop.) cătinel, rara, (reg.) mereu, (prin Transilv.) câtingan. (Merge ~.) BINÓCLU s. (înv.) perspectivă. (Priveşte prin ~.) BINEVOITÓR adj., adv. 1. adj. afectuos, amabil, cordial, prietenesc, prietenos, (livr.) afabil, (fig.) cald, călduros. (O primire ~oare.) 2. adv. cordial, prieteneşte, prietenos. (I-a vorbit ~.) 3. adj. v. serviabil. 4. adj. compătimitor, îngăduitor, înţelegător, mărinimos, milos, milostiv, (înv.) milosârd, priincios, priitor. (A fost ~ cu nevoile lor.) BINEVOÍ vb. (fam. şi peior.) a catadicsi, a se învrednici, (fam. şi peior. înv.) a cabulipsi. (A ~t să-mi răspundă.) BINEVIEÁ vb. v. îndura, milostivi, pătimi, păţi, răbda, suferi, suporta, trage. BINEVESTÍ vb. v. predica, propaga, propovădui, răspândi. BINEVENÍT adj. 1. adecvat, bun, favorabil, fericit, indicat, nimerit, oportun, potrivit, prielnic, propice, (livr.) pertinent, (pop.) priincios. (Un prilej ~.) 2. folositor, salutar, util, (fig.) binecuvântat. (O ploaie, o măsură ~.) BINEÎNŢELÉS adv. v. desigur. BINEMIROSITÓR adj. v. aromat, aromatic, îmbălsămat, îmbătător, înmiresmat, parfumat. BINEFĂCĂTÓR adj., s. 1. adj. favorabil, prielnic, propice, (livr.) benefic, (înv.) părtinitor. (Un efect ~.) 2. s. (înv.) blagonoseţ. (El este ~ul meu.) BINEFÁCERE s. 1. bine. (I-a făcut o mare ~.) 2. caritate, filantropie, milă. (Acte de ~.) 3. v. avantaj. BINECUVÂNTÁT adj. v. binevenit, folositor, fundamentat, îndreptăţit, întemeiat, just, justificat, legitim, logic, motivat, salutar, serios, temeinic, util. BINECUVÂNTÁT adj. 1. (BIS.) blagoslovit, (înv.) preablagoslovit. (~ă Fecioară!) 2. v. preamărit. BINECUVÂNTÁ vb. 1. (BIS.) a blagoslovi, (înv.) a ura. (I-a ~ pe credincioşi.) 2. v. preamări. BINECUVÂNTÁRE s. 1. (BIS.) blagoslovire, (livr.) benedicţiune, (pop.) blagoslovenie, (înv.) urăciune. 2. v. preamărire. BINECRESCÚT adj. civilizat, manierat, politicos, (înv.) politicit, (fig.) fin, subţire, urban. (E un om ~.) BINE-CREDINCIÓS adj. v. credincios, cucernic, cuvios, evlavios, pios, preacredincios, religios, smerit. BIMENSUÁL adj. v. bilunar. BIMETÁLIC adj. (FIN.) bimetalist. (Sistem monetar ~.) BIMETALÍST adj. v. bimetalic. BINÁ s. şantier. BINDISÍ vb. v. îngrijora, nelinişti, păsa, sinchisi. BÍNE adv., adj., s., interj. 1. adv. v. plăcut. 2. adj. v. prezentabil. 3. adv. v. prieteneşte. 4. adv. v. comod. 5. adv. cumsecade, (înv. şi reg.) tare. (Să-l repare ~.) 6. adv. corect, just. (Ai procedat ~.) 7. adv. v. exact. 8. adv. clar, desluşit, distinct, lămurit, limpede, (reg.) răzvedit. (Vede ~.) 9. v. tare. 10. s. v. binefacere. 11. interj. v. bravo! |