Dictionar de sinonime
FUNDÁC s. v. alee, bodârlău, corcodel, cu-fundar, fundătură, intrare.
FUNDAC-MÁRE s. v. bodârlău, cufundac, cu-fundar.
FUND s. v. tur.
FUND s. 1. dos. (Întoarce vasul cu ~ul în sus.) 2. v. tocător. 3. (pop.) cârpător, (reg.) masă, (Transilv. şi Maram.) tablă. (~ de mămăligă.) 4. v. codârlă. 5. dos, spate. (În ~ul curţii.) 6. v. adânc. 7. adânc, adâncime, afund, profunzime, străfund. (Din ~ul lacului.) 8. v. şezut.
FUNDÁ vb. v. înfiinţa.
FUNDAMÉNT s. 1. v. fundaţie. 2. (TIPOGR.) (rar) zaţbret. 3. v. bază. 4. bază, esenţă, temei, temelie, (înv.) cap. (~ul teoriei sale.)
FUNDÁL s. 1. fond. (~ al unui tablou.) 2. orizont. (~ în teatru.)
FUNDAMENTÁL adj. 1. v. esenţial. 2. v. elementar.
FUNDAMENTALÍSM s. (BIS., POL.) integrism. (~ islamic.)
FUNDAMENTALÍST s., adj. (BIS., POL.) integrist. (Un ~ islamic.)
FUNDAMENTÁ vb. 1. v. baza. 2. a stabili. (A ~ coordonatele unei noi teorii.)
FUNDAMENTÁT adj. îndreptăţit, întemeiat, just, justificat, legitim, logic, motivat, serios, temeinic, (livr.) îndrituit, (fig.) binecuvântat. (Are obiecţii ~; o scuză ~.)
FUNDAMENTÁRE s. stabilire. (~ coordonatelor unei teorii.)
FUNDÁRE s. 1. v. înfiinţare. 2. v. întemeiere.
FUNDÁŞ s. (SPORT) apărător, stoper, (ieşit din uz) bec. (~ la fotbal.)
FUNDUCLÍU s. v. funduc.
FUNDÁŢIE s. 1. bază, fundament, temelie, (rar) substrucţie, (prin Munt.) arca, (înv.) rădăcină, temei. (~ unei construcţii.) 2. aşezământ, (ieşit din uz) stabiliment, (înv.) aşezare, tocmeată. (O ~ culturală.)
FUNDÚC s. (înv.) funducliu. (~ul era o monedă turcească de aur.)
FUNDĂTÚRĂ s. v. alee.
FUNÉBRU adj. 1. v. mortuar. 2. v. mormântal. 3. v. lugubru.
FUNERÁR adj. 1. v. mortuar. 2. (livr.) sepulcral, tombal, (rar) mormântal, mormântos, tumular. (Piatră ~.)
FUNGI s. pl. v. ciupercă.
FUNÉST adj. 1. v. dezastruos. 2. fatal, nefast, sinistru, sumbru, (livr.) fatidic, malefic, (pop.) pocit. (O presimţire ~.)
FUNICULÁR s. (prin Maram.) ştric.
FÚNIE s. 1. v. frânghie. 2. cunună. (O ~ de ceapă sau de usturoi.)
FUNIGÉL s. v. păducel.
FÚNIE s. v. curpen, vrej.
FUR s. v. bandit, hoţ, pungaş, tâlhar.
FUNÍNGINE s. (rar) zgură, (reg.) scrum, steregie, (Munt.) negreală, (Mold. şi Transilv.) sajă. (~ formată pe hornuri.)
FUNTUÍ vb. v. sechestra.