Dictionar de sinonime
TONCÁ vb. v. apuca, căşuna, năzări, veni.
TÓNIC adj., s. 1. adj. (FON.) accentuat. (Vocală ~; silabă ~.) 2. adj., s. v. întăritor.
TÓNIC adj. v. întăritor.
TONÉTĂ s. v. chioşc.
TONIFIÁNT adj., s. v. întăritor.
TONIFICÁ vb. v. întrema.
TONIFICÁT adj. v. întremat.
TONOÁSĂ s. v. boroboaţă, ispravă, năzbâtie, năzdrăvănie, pocinog, poznă, şotie, trăsnaie.
TONIFICÁRE s. v. întremare.
TONOCÍ vb. v. flecări, îndruga, pălăvrăgi, sporovăi, trăncăni.
TONÓS adj. v. capricios, inconstant, insta-bil, neconstant, nestabil, nestatornic, schimbăcios, schimbător, variabil.
TONOCÍE s. v. bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, cle-vetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală, ponegrire, şoaptă.
TONT adj., s. v. prost.
TONTĂLĂU adj., s. v. prost.
TONTÁN adj., s. v. bleg, nătăfleţ, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.
TONTÍ vb. v. îndobitoci, prosti, tâmpi.
TONTOLÉTE adj., s. v. bleg, nătăfleţ, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.
TONTOLÓG adj., s. v. bleg, nătăfleţ, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.
TOP s. v. clasament.
TONTOROŞÉL s. v. ghiocel.
TONTÓVAN adj., s. v. bleg, nătăfleţ, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.
TOP s. testea, (reg.) conţ, (înv.) ris, rismă. (~ de hârtie.)
TONŢÍE s. v. nătângie, neghiobie, nerozie, prostie, stupiditate, stupizenie.
TOPĂNCÚŢĂ s. v. ghetuţă.
TOPCÍU s. v. artilerist, tunar.
TOPÁZ s. (MIN.) (înv.) pazie.
TOP s. v. tun.
TOPÁNCĂ s. v. gheată, opincă, târlic.
TOPÉNIE s. v. calamitate, catastrofă, decedare, deces, dezastru, dispariţie, flagel, grozăvie, moarte, năpastă, nenorocire, pacoste, pieire, potop, prăpăd, prăpădire, pustiire, răposare, sfârşit, sinistru, stingere, sucombare, urgie.
TOPÍ vb. 1. (reg.) a (se) sparge. (S-a ~ zăpada.) 2. v. dizolva. 3. a (se) lichefia. (A ~ un metal.) 4. (reg.) a (se) mura. (A ~ o plantă textilă.)