Ultimele cuvinte cautate: paniculă echitabil ebrietate
DefinitiiSinonimeAntonimeExtensie cautare direct din browser
DEXro - DEX Online - Dictionar Explicativ Roman
Caută

Toate sursele
Definitii
Sinonime
Antonime
Traducere

Roman - Englez - Dictionar Roman Englez
Englez - Roman Dictionar Englez Roman - Dictionar Englez Roman


A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Dictionar de sinonime

ELECTROTERMÍE s. electrocăldură. (~ este o ramură a electrotehnicii.)

ELEGÁNT adj. 1. v. gătit. 2. distins, îngrijit, (livr. şi fam.) şic. (O toaletă ~.) 3. v. luxos.

ELEFANTIÁZIS s. (MED.) filarioză, (rar) pahidermie.

ELEGÁNŢĂ s. 1. v. bun-gust. 2. v. distincţie. 3. v. lux.

ELECTROVALÉNŢĂ s. (CHIM.) legătură electrova-lentă, legătură heteropolară, legătură ionică.

ELEFÁNT s. (ZOOL.; Elephas maximus şi Loxodonta africana) (înv.) fil, fildeş.

ELEMÉNT s. 1. componentă, constituent, piesă. (Un ~ al unui ansamblu.) 2. element autohton v. substrat. 3. (CHIM.) corp simplu. 4. v. pilă electrică. 5. element galvanic v. pilă electrochi-mică. 6. (la pl.) cunoştinţe (pl.), noţiuni (pl.). (Câteva ~ despre ...) 7. (la pl.) (înv. şi pop.) stihie. (S-au dezlănţuit ~ele naturii.)

ELEMENTÁR adj. v. natural.

ELEGIÁC adj. melancolic, trist. (Poezie cu carac-ter ~.)




ELEMENTÁR adj. 1. primar. (Curs, învăţământ ~.) 2. v. simplu. 3. primar, rudimentar, simplu. (Noţiuni ~ asupra ...) 4. esenţial, fundamental. (Principii ~ despre ...) 5. v. uşor.

ELÉN adj. v. elenic.

ELÉNIC adj. elen, elinesc. (Cultura ~.)

ELERÓN s. (AV.) aripioară.

ELEVATÓR s. (TEHN.) încărcător.

ELÉV s. 1. şcolar, (înv.) scolastic, ucenic. (Profesorul şi ~ii săi.) 2. v. discipol.

ELEVÁT adj. v. academic, distins, solemn.

ELÉVĂ s. şcolăriţă.

ELIBERÁ vb. 1. a libera, a salva, a scăpa, a scoate, (înv. şi pop.) a slobozi, (pop.) a mântui, (înv.) a apuca, a ierta, a volnici. (I-a ~ din robie.) 2. v. dez-robi. 3. v. ieşi. 4. v. libera. 5. v. desprinde. 6. v. des-face. 7. v. desărcina. 8. v. debloca. 9. v. evacua.

ELIBERÁRE s. 1. liberare, salvare, scăpare, scoatere, (înv. şi pop.) slobozire, (pop.) mântuire, (înv.) scăpătură. (~ lor din robie.) 2. v. dezrobire. 3. v. ieşire. 4. v. liberare. 5. v. desfacere. 6. desăr-cinare, descăunare, scoatere. (~ cuiva dintr-o funcţie.) 7. v. deblocare. 8. v. evacuare.

ELIBERATÓR adj., s. dezrobitor, liberator, (înv. şi pop.) mântuitor, slobozitor. (Armată ~oare.)

ELIDÁRE s. (FON.) eliziune.

ELIBERÁT adj. dezrobit.

ELIMINÁ vb. 1. v. anula. 2. v. scoate. 3. v. curăţa. 4. a scoate. (A ~ un element dintr-o serie.) 5. v. su-prima. 6. a evacua. (A ~ fecale, gaze.) 7. v. ex-clude. 8. v. înlătura.

ELÍPTIC adj. oval. (Orbită ~.)

ELIMINÁT adj. v. anulat.

ELIMINÁRE s. 1. v. anulare. 2. v. curăţare. 3. v. suprimare. 4. v. evacuare. 5. v. excludere. 6. v. înlăturare.

ELIPSOID DE ROTÁŢIE s. (MAT.) sferoid.

ELINÉSC adj. v. elenic.

ELIZIÚNE s. v. elidare.

ELOCVÉNT adj. 1. v. convingător. 2. (înv.) limbut, slovesnic. (Un om ~.)

 <<   <    1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11    >   >> 
pagina 6 din 28

 
Copyright (C) 2004-2020 DEX online. Copierea definitiilor este permisa sub licenta GPL , cu conditia pastrarii acestei note | Termeni si conditii