Toate definitiile

SLUȚITÚRĂ, sluțituri, s. f. Ființă schiloadă, diformă sau, p. ext., foarte urâtă; pocitanie, sluțenie. – Sluți + suf. -tură.

SLUŢITÚRĂ s. v. monstru.

sluțitúră (rar) s. f., g.-d. art. sluțitúrii; pl. sluțitúri

sluțitúră f, pl. ĭ (d. sluțesc). Persoană slută, sluțenie.