Toate definitiile

STRICĂCIÓS, -OÁSĂ, stricăcioși, -oase, adj. Dăunător, vătămător. – Strica + suf. -ăcios.

STRICĂCIÓS adj. v. alterabil, dăunător, efe-mer, negativ, nociv, păgubitor, periculos, pieritor, prejudiciabil, primejdios, rău, schimbător, stricător, temporar, tre-cător, vătămător, vremelnic.

stricăciós adj. m., pl. stricăcióși; f. stricăcioásă, pl. stricăcioáse