Toate definitiile
SUCCESOÁRE s. (JUR.) moştenitoare, urmaşă, (înv.) moşancă.
SUCCESÓR, -OÁRE, succesori, -oare s. m. și f. 1. Persoană care urmează în locul alteia (într-o funcție, într-o demnitate). 2. (Jur.), Persoană care dobândește drepturi și obligații de la o altă persoană; moștenitor. – Din fr. succeseur, lat. successor.
SUCCESÓR s. 1. continuator, urmaş, (înv.) următor. (~ul lui la catedră.) 2. v. urmaş. 3. v. moştenitor.
Succesor ≠ predecesor, premergător
SUCCESÓR, -OÁRE s.m. și f. 1. Cel care urmează în locul altuia (într-o funcție, într-un rang etc.). 2. (Jur.) Moștenitor. [Cf. fr. seccesseur, lat. successor].
SUCCESÓR, -OÁRE s. m. f. 1. cel care urmează în locul altuia (într-o funcție etc.). 2. (jur.) moștenitor, urmaș. (< fr. successeur, lat. successor)