Toate definitiile

SUÍRE, suiri, s. f. Acțiunea de a (se) sui și rezultatul ei; suit (1). ◊ Suire pe tron = preluare a domniei (de către un monarh). – V. sui.

SUÍRE s. 1. v. escaladare. 2. v. căţărare. 3. v. ridi-care. 4. v. înălţare. 5. v. ascensiune. 6. v. majorare. 7. v. creştere.

Suire ≠ coborâre

suíre s. f., g.-d. art. suírii; pl. suíri

șuí (șuiésc, șuít), vb. – A fluiera, a bîzîi. Creație expresivă, probabil în loc *șiui, cf. chiui, țiui. – Der. șuet, s. n. (susur, murmur).