Toate definitiile

SĂCULTEÁȚĂ s. f. v. săculteț.

SĂCULTEÁŢĂ s. v. săculeţ, săcuşor.

săculéț n., pl. e (d. sac. D. rom. vine ngr. sakkulltsa). Sac mic saŭ pungă maĭ mare. – În est săcultéț, n., pl. e și teáță, f., pl. -tețe.