Toate definitiile

TABACIÓC s. n. (Reg.) Tutun. – Din ucr., rus. tabaciok.

TABACIÓC s. v. tutun.

tabacĭóc n., pl. oace (rus. tabačok, dim. d. tabák). Est. Fam. O leacă [!] de tabac: ĭa să trag un tabacĭoc !

tabacióc (reg.) s. n.