Toate definitiile

TESTÉR, testere, s. n. 1. Aparat care, introdus în gaura de sondă cu ajutorul garniturii de prăjini de foraj, permite recoltarea unor probe de fluid din straturi posibil saturate cu hidrocarburi, în vederea unor analize. 2. (P. gener.) Orice aparat, dispozitiv care servește testărilor. – Din fr., engl. tester.

TÉSTER s.n. Aparat, dispozitiv de încercare, de probă. ♦ Aparat care, introdus în gaura de sondă, permite recoltarea din strate a unor probe de fluid pentru analize; probator de strate. [< engl., fr. tester].

TÉSTER I. s. n. 1. aparat, dispozitiv pentru testări. 2. aparat care, introdus în gaura de sondă, permite recoltarea din straturi a unor probe de fluid sau populație servind la încrucișări cu diferite alte genotipuri, în scopul determinării capacității de combinare a acestora. (< engl., fr. tester)

téster (angl.) [e pron. ă] s. n., pl. téstere

TESTÉR, testere, s. n. 1. Aparat care, introdus în gaura de sondă cu ajutorul garniturii de prăjini de foraj, permite recoltarea unor probe de fluid din straturi posibil saturate cu hidrocarburi, în vederea unor analize. 2. (P. gener.) Orice aparat, dispozitiv care servește testărilor. – Din fr., engl. tester.

TÉSTER s.n. Aparat, dispozitiv de încercare, de probă. ♦ Aparat care, introdus în gaura de sondă, permite recoltarea din strate a unor probe de fluid pentru analize; probator de strate. [< engl., fr. tester].

TÉSTER I. s. n. 1. aparat, dispozitiv pentru testări. 2. aparat care, introdus în gaura de sondă, permite recoltarea din straturi a unor probe de fluid sau populație servind la încrucișări cu diferite alte genotipuri, în scopul determinării capacității de combinare a acestora. (< engl., fr. tester)