Toate definitiile

TOCMÍ, tocmesc, vb. IV. 1. Refl. recipr. A discuta asupra prețului unei mărfi, pentru a cădea la învoială; a se târgui. 2. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) angaja ca slugă, lucrător etc. 3. Tranz. A închiria un obiect, un mijloc de transport etc. 4. Tranz. (Înv.) A pune ordine; a orândui, a aranja. 5. Tranz. (Reg.) A repara; a reface. 6. Tranz. (Înv.) A pune la cale; a organiza, a constitui. – Din sl. tŭkŭmiti.

TOCMÍ vb. 1. a se târgui, (înv. şi pop.) a se negustori, a se neguţa, (pop.) a se pogodi, a se precupeţi, (reg.) a se ogodi, (prin Transilv.) a (se) răzbate. (S-a ~ cu negustorul.) 2. v. angaja.

TOCMÍ vb. v. afla, alcătui, aranja, asemăna, asemui, aşeza, călăuzi, clasa, clasifica, compara, compune, concepe, conduce, consolida, constitui, conveni, crea, da, descoperi, desemna, destina, dichisi, dirija, dispune, distribui, elabora, face, ferchezui, fixa, forma, găsi, găti, ghida, gândi, grupa, hărăzi, hotărî, imagina, institui, inventa, împărţi, împodobi, închiria, îndrepta, îndruma, înfiinţa, înfiripa, însănătoşi, întări, întocmi, întrema, înţelege, învoi, înzdrăveni, lecui, logodi, meni, născoci, numi, ordona, organiza, orienta, orândui, plănui, plăsmui, potrivi, predestina, pregăti, proiecta, pune, realiza, redacta, reface, repara, repartiza, restabili, ridica, rândui, scorni, scrie, sistematiza, sorti, spilcui, stabili, statornici, tămădui, ursi, vindeca.

tocmésc v. tr. (vsl. tŭkŭmiti, a stipula, a acorda, a conveni; bg. tŭkmĭy, rut. tokmiti; ung. tukmálni). 1. Vechĭ. Aranjez, pun la cale, rînduĭesc, îndrept: a tocmi trebile [!], lucrul, o greșală, un cuvînt. 2. Așez, potrivesc bucățile ca să formez întregu. 3. Întocmesc, organizez: împăratu îșĭ tocmi oștile, boĭerimea și prostimea. 4. Dreg, repar: a tocmi un plug, un zid, o casă, un năvod. A tocmi o masă care se clatină, a-ĭ pune supt [!] un picĭor ceva ca să nu se maĭ clatine. A tocmi untu stricat, a-l face să aĭbă ĭar gust bun. A-țĭ tocmi inima, a-țĭ alunga întristarea, a prinde curaj. 5. Prepar, așez în ordine de luptă: văzînd acestea Leșiĭ, s´aŭ tocmit de războĭ și aŭ băgat în mijloc pre [!] Alexandru-Vodă (Ur.), aŭ tocmit puștile spre dușman. 6. Hotărăsc, orînduĭesc, ursesc: tocmise s´o mărite (Ur.), a tocmi sărbătorile (Cor.). 7. Azĭ. Angajez: a tocmi o slugă, o căruță. V. refl. 1. Vechĭ. Mă prepar de: Pepelea se tocmi la zis (la cîntat). 2. Mă potrivesc, corespund: mărturiile lor se tocmesc. 3. Azĭ. Neguțez, vorbesc ca să fixez prețu: s´a tocmit țigănește. 4. Mă învoĭesc, mă angajez: Mă duc să mă tocmesc: Dă, Doamne, să nu găsesc (vorba unuĭ leneș, care nu era bucuros să găsească serviciŭ). – La Cant. și atocmesc, ĭar imperfectu atocmá presupune un prez. atocméz (d. tocma).

tocmí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tocmésc, imperf. 3 sg. tocmeá; conj. prez. 3 să tocmeáscă