Toate definitiile

TROMPÉTĂ, trompete, s. f. Instrument muzical de suflat, alcătuit dintr-un tub de alamă îndoit de două ori și terminat la un capăt cu o deschizătură în formă de pâlnie; goarnă. – Din fr. trompette.

TROMPÉTĂ s. v. goarnă.

TROMPÉTĂ s.f. Instrument muzical de suflat format dintr-un tub de alamă îndoit de două ori și terminat cu un pavilion larg; trâmbiță, goarnă. [< fr. trompette, engl. trompet].

TROMPÉTĂ s. f. instrument muzical de suflat, dintr-un tub conic de alamă, îndoit de două ori și terminat cu un pavilion larg, care emite sunete clare și pătrunzătoare; trâmbiță, goarnă. (< fr. trompette)

trompétă (instrument) s. f., g.-d. art. trompétei; pl. trompéte

*trompétă f., pl. e (fr. trompette). Trîmbiță. Trîmbiță de cavalerie și artilerie. V. goarnă.