Caută
Traducere
Toate definitiile
TRONÁ, tronez, vb. I. Intranz. A se afla pe tron1; a domni, a guverna. ♦ Fig. A domina, a adopta o poziție de superioritate; a-și da aere, importanță. – Din fr. trôner.
TRONÁ vb. v. stăpâni.
TRONÁ vb. I. intr. A domni, a stăpâni (peste o țară), a guverna. ♦ (Fig.) A domina; a lua o poziție afectată de superioritate. [< fr. trôner].
TRONÁ vb. intr. 1. a domni, a stăpâni (peste o țară), a guverna. 2. (fig.) a domina; a lua o poziție afectată de superioritate. (< fr. trôner)
troná (a ~) vb., ind. prez. 3 troneáză