Toate definitiile

VIPT, vipturi, s. n. (Înv.) Rod, produs al pământului; bucate, recoltă. ♦ (Reg.) Ceea ce servește ca hrană oamenilor, mâncare. ◊ Expr. A lua (sau a ține) pe cineva în vipt = a primi pe cineva în gazdă (cu locuința și cu mâncarea). – Lat. victus.

VIPT s. v. aliment, bucate, hrană, mâncare, recoltă, rod.

vipt (-turi), s. n. – Aliment, rod al pămîntului. – 2. Grîu, cereale. – Mr. viptu, megl. vipt, istr. vipt. Lat. victūs (Pușcariu 1905; REW 9315), cf. it. vitto. Pentru semantism, cf. Șeineanu, Semasiol., 185.

vipt (înv.) s. n., pl. vípturi

vipt n., pl. urĭ (lat. victus, aliment, d. vívere, victum, a trăi. V. victualiĭ și viez). Ps. S., Dos. ș. a. Grîne, alimente, hrană. – Vechĭ și „meĭ” (R. C. 1933, 55).