Toate definitiile

VÂNTURÁTIC, -Ă, vânturatici, -ce, adj. (Rar; și substantivat) Neserios, ușuratic, nestatornic, flușturatic. – Vânturi (pl. lui vânt) + suf. -atic.

VÂNTURÁTIC adj. v. neserios.

vânturátic (rar) adj. m., pl. vânturátici; f. vânturátică, pl. vânturátice

vînturátic, -ă adj. Cam vînturat, cam zvăpăĭat, sturlubatic, fluturatic. – Și zv-.