Toate definitiile

BALÁNGĂ, bălăngi, s. f. Clopot care se atârnă la gâtul vitelor și al oilor; talangă; sunetul produs de un astfel de clopot. – Din balang.

BALÁNGĂ s. v. talangă.

BALÁNGĂ s v. clopot.

BALÁNGĂ, balăngi, s. f. Talangă. – Din balang.

balángă, și -ncă, f. pl. e și bălăngĭ, -ncĭ (d. balang). Talangă, dalangă, un fel de clopot subțire care sună dogit și care se atîrnă de gîtu vitelor.

balángă (pop.) s. f., g.-d. art. bălắngii; pl. bălắngi

BALÁNGA interj. v. balang.

baláng/balánga interj.