Toate definitiile

BEIZADEÁ, beizadele, s. f. (Înv.) Fiu de domn; principe. – Din tc. beyzade.

BEIZADEÁ s. v. principe, prinţ.

beizadeá, (beizadéle), s. f. – Principe. Titlu rezervat în vechime fiilor domnitorilor sau celor care au domnit. – Var. b(e)izdadea, bez(d)adea, be(i)zadea etc. Tc. begzade (Șeineanu, II, 45).

BEIZADEÁ, beizadele, s. f. (Înv. și arh.) Fiu de domn; principe. [Pr.: bei-. – Var.: beizadé s. f.] – Tc. beyzade.

beĭzadeá f., pl. ele (turc. beĭzadé. V. șahzadea). Vechĭ. Azĭ iron. Fiŭ de domn (de principe).

beizadeá (înv.) (bei-) s. f., art. beizadeáua, g.-d. art. beizadélei; pl. beizadéle