Toate definitiile

BIDÓN, bidoane, s. n. Vas (de tablă) pentru păstrarea sau transportul lichidelor. ♦ Ploscă de tablă simplă sau emailată (îmbrăcată în postav sau piele), de ținut apă sau altă băutură. – Din fr. bidon.

BIDÓN s. (reg.) matara.

BIDÓN s.n. Vas de metal portativ în care se păstrează lichide; (spec.) vas de tablă (învelit cu postav) în care se păstrează apa de băut în excursii, în marșuri etc. [Pl. -oane. / < fr. bidon, cf. it. bidone].

BIDÓN s. n. recipient portativ pentru lichide; vas de tablă în care se păstrează apa de băut în excursii, marșuri etc. (< fr. bidon)

BIDÓN, bidoane, s. n. Vas de tablă în care se păstrează sau se transportă lichide. ♦ Ploscuță de tablă simplă sau emailată (îmbrăcată în postav sau piele), folosită de soldați și de excursioniști pentru a-și păstra băutura. – Fr. bidon.

*bidón n., pl. oane (fr. bidon). Bsrb. Ploscă (militară). Garniță (de untdelemn, de petrol). V. matara.

plóscă f., pl. ștĭ, șcĭ și ște (vsl. ploskva, d. ploskŭ, lat; bg. sîrb. ceh. ploska. V. palașcă). Butelie de lemn (saŭ și de metal orĭ de sticlă) lată și legată cu curele ca să poată fi purtată atîrnată de umăr. (Azĭ în armată îĭ zice bidon). Fig. Iron. Țîță mare. V. matara, garniță.

bidón s. n., pl. bidoáne