Toate definitiile

BUHĂ-DE-CURÉCHI s. v. bohoci.

BÚHĂ, buhe, s. f. 1. (Ornit.) Bufniță. 2. (Entom.; în compusele) Buha-semănăturilor = fluture mic de noapte, de culoare cenușie, care dăunează semănăturilor (Agrotis segetum); buha-verzei = fluture nocturn de culoare cenușie, ale cărui larve distrug varza, conopida, sfecla etc. (Mamestra brassicae). – Formație onomatopeică.

BÚHĂ s. v. bufniţă.

BÚHĂ s. v. păpădie.

BUHĂ-CU-CÂRPĂ s. v. strigă.

BUHA-CIÚMEI s. v. cap-de-mort, flutu-re-cap-de-mort, strigă.

BÚHĂ, buhe, s. f. Bufniță. – Onomatopee.

buhă și búhnă f., pl. e (rudă cu buf 2, bufniță ș.a., ca ngr. búfos, bufniță, lat. bubo, bufniță, bufo, broască rîĭoasă, sp. buho, pg. bufo, bufniță; ung. buhu, bufniță. Cp. cu boncăĭ, puhav). Rar. Bufniță.

búhă s. f., g.-d. art. búhei; pl. búhe

búha-semănătúrilor (fluture) s. f. art., g.-d. art. búhei-semănătúrilor

búha-vérzei (fluture) s. f. art., g.-d. art. búhei-vérzei