CĂNĂRÚȚ, cănăruți, s. m. (Rar) Cănăraș. – Canar + suf. -uț.
CĂNĂRUŢ s. v. cănăraş.
CĂNĂRÚȚ, cănăruți, s. m. (Rar) Cănăraș. – Din canar + suf. -uț.
cănărúț (rar) s. m., pl. cănărúți