Toate definitiile
DEASÚPRA adv. În partea de sus, în partea imediat superioară; sus, peste (ceva). ◊ Pe deasupra = a) peste ceva; b) în plus, în afară de...; c) fără a adânci lucrurile, superficial. ◊ (Cu valoare de prepoziție, cu determinări în genitiv) Deasupra casei. ◊ Expr. A fi deasupra nevoii = a fi scăpat de o nevoie, a fi ieșit (cu bine) dintr-un moment sau dintr-o situație (materială) grea, a se afla în afară de pericol. [Var.: (reg.) dasúpra adv.] – De4 + asupra.
DEASÚPRA adv., prep. s. 1. adv. sus. (Se ridică ~.) 2. prep. pe, peste. (~ mesei era pusă muşamaua.) 3. prep. asupra, peste. (Se apleacă ~ lui.) de-a şcoála v. şotron.
Deasupra ≠ dedesubt
deasúpra (ea dift.) prep. cu gen. (lat. de, ad și supra). Pe, asupra (în opoz. cu dedesupt): o sabie atîrna deasupra capuluĭ luĭ Damocle. Pe deasupra, maĭ sus de: glonțu îi trecu pe deasupra capuluĭ. Dea deasupra, de sus: dă-mĭ un pahar de deasupra dulapuluĭ. – Vechĭ. de supra, de sus, de deasupra.
!deasúpra (dea-su-pra) adv., prep. (deasupra lui)
*de deasúpra1 (de peste) prep. + prep. (de deasupra mării)
de deasúpra2 (din partea de sus) prep. + adv. (raftul de deasupra)