Toate definitiile

IZOBÁTĂ, izobate, s. f. (Geogr.) Linie care unește, pe o hartă, punctele cu aceeași adâncime față de o suprafață de referință (lac, mare, ocean). – Din fr. isobathe.

IZOBÁTĂ s. v. curbă batimetrică.

izobátă (linie care unește punctele cu aceeași adâncime) s. f., g.-d. art. izobátei; pl. izobáte