Toate definitiile

LINGUȘITÓR, -OÁRE, lingușitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care (se) lingușește, căruia îi place să lingușească; adulator. – Linguși + suf. -tor.

LINGUŞITÓR s., adj. 1. s. lingău, (reg.) lingareţ, (fig.) periuţă. (Mare ~ mai eşti!) 2. adj. servil. (Om ~.) 3. adj. măgulitor, (Munt.) mâglisitor, (înv.) îmbunător, măgulicios. (Vorbe ~oare.)

lingușitór, -oáre adj. și s. Adulator, care lingușește: pe lîngă ceĭ marĭ se grămădesc lingușitoriĭ. Adv. Cu lingușire: a vorbi lingușitor.

lingușitór adj. m., pl. lingușitóri; f. sg. și pl. lingușitoáre